De la imagini-reprezentare la realitate si invers

 Motto: Tot ceea ce suntem este rezultatul a tot ceea ce am gandit. (Buddha)

Mai inainte, cand scriam despre cuvinte ca arma, spuneam ca imaginea din minte(reprezentarea) tinde sa devina realitate. Reprezentarea este rezultatul evocarii mentale a proceselor, evenimentelor, fenomenelor realitatii, a lucrurilor, a relatiilor existente sau imaginate intre acestea, percepute anterior. Bineinteles ca perceptia stimulilor nu se face numai pe cale vizuala ci si auditiva, tactila, olfactiva si gustativa. In ce priveste perceptia relatiilor dintre lucruri, fenomene etc. procesele psihice complexe isi au un rol deosebit de important.

Mecanismul prin care imaginile din minte tind sa devina realitate (in cazul in care nu sunt deja) este acela al profetiilor auto-implinite; desi lucrurile respective nu s-au intamplat, indivizii le iau ca si reale si actioneaza in consecinta (mai exact re-actioneaza). Bineinteles ca reprezentarea si reactia se generalizeaza si evenimentul care nu existase in realitate are acum consecinte cat se poate de tangibile. In sociologie si in psihologia sociala ideea aceasta poarta numele de Teoria lui Thomas, dupa numele celui care a enuntat-o. Thomas, care a pus bazele interactionismului simbolic, a spus ca lucruri care nu exista pot deveni reale prin considerarea consecintelor lor ca fiind reale.

Aceste aspecte ma fac sa-mi intregesc ideea (ca “imaginile” din minte tind sa devina realitate) cu ideea ca “oamenii tind sa considere ca fiind reale <<imaginile>> pe care le percep sau pe care si le evoca mental”. Din nou, este vorba despre perceptii venite pe toate caile senzoriale! Probabil ca asta vine de la imposibilitatea creierului de a face diferenta dintre ce percepe in mod real si ce “vede” cu ochii mintii (in acest al doilea caz fiind agajate atat reprezentarea, ca proces, cat si imaginatia). Deci,

1. Oamenii tind sa considere ca reale “imaginile” percepute sau readuse in constiinta, iar aceste “imagini” tind sa devina realitate pentru ca oamenii actioneaza prin prisma lor.

Este un cerc vicios care explica, dupa parerea mea, de ce – de exemplu – atunci cand media aduce in atentia publicului cazuri de violenta apar tot mai multe asemenea cazuri. Se intra pe o spirala catre “din ce in ce mai rau” pentru ca fiecare nou ciclu amplifica “imaginea” nedorita iar tot mai multi oameni actioneaza prin prisma acestei reprezentari. Amplificarea efectului vine pe doua cai: a. media ca amplificator social si b. faptul ca apar, cu fiecare unitate de timp, mai multe cazuri decat in unitatea de timp anterioara. Singura solutie pentru aceasta situatie nu-mi apare ca fiind campania anti-violenta (pentru ca atrage mai mult atentia asupra violentei) ci scurtcircuitarea procesului prin interdictia sau acordul generalizat de a mai mediatiza asemenea cazuri coroborat cu mediatizarea exemplelor pozitive, a modelelor de dorit. Este ca si atunci cand conduci: privesti spre inainte, spre destinatie, spre locul in care vrei sa ajungi, nu spre ceea ce vrei sa eviti (parapet sau stalp, de exemplu) pentru ca vei ajunge in acel punct catre care privesti. De la nivel cuantic pana la nivel macro, constiinta modeleaza realitatea in directia in care este concentrata atentia, iar a-ti reprezenta realitatea inseamna practic a privi catre ceea ce urmeaza sa se intample. Este nevoie de un efort (trebuie sa fie, deci, voluntar) permanent de concentrare a atentiei catre rezultatul dorit.

Mai apare insa o problema, in exemplul nostru. Si anume aceasta insusire a imaginilor-reprezentare de a putea fi transmise prin comunicare. Mai mult, cred ca oamenii au chiar o tendinta de a face acest lucru. Deci, am mai putea sa enuntam ca:

2. “Imaginile” se transmit prin comunicare si exista printre oameni tendinta de a transmite “imaginea” pe care o au in minte, probabil pentru a ajunge la un acord; oamenii tind sa aiba o imagine-reprezentare comuna.

La articolul “Cuvantul ca arma” mentionasem faptul ca intre limbaj si reprezentare exista o corelatie. Trebuie mentionat ca limbajul pozitiv determina o anumita structura a reprezentarii iar limbajul negativ determina o alta structura, chiar in acelasi context. In plus, ca si la redirectionarea sentimentelor (alegerea voluntara a trairilor), este nevoie de o anumita structura-suport pentru modificarea reprezentarilor. Reprezentarile si limbajul pot constitui fiecare in parte structura-suport pentru cealalta, pentru ca ele inchid impreuna un ciclu:

3. O structura a imaginii-reprezentare determina un anumit continut si mod de comunicare, iar anumite continuturi, respectiv moduri de comunicare, determina o anumita structura a imaginilor-reprezentare. Intre limbaj si imagini-reprezentare exista o corespondenta (in ambele sensuri).

Imaginile-reprezentari se pot schimba, deci, prin schimbarea limbajului. Aceasta inseamna ca putem sa facem acest lucru si deliberat. Si este valabil atat in raporturile cu noi insine cat si cu semenii nostri. Totusi, plecand de la ideea ca gandirea (care se exprima prin limbaj), trairile si comportamentul trebuie sa fie in echilibru, tind sa cred ca acelasi efect il au asupra imaginilor-reprezentare si trairile sau comportamentul. Adica, ipotezele 4, respectiv 5, in ce priveste legile reprezentarilor ar suna cam asa:

4. O structura a imaginii-reprezentare determina un anumit mod de comportament, iar anumite acte de comportament determina o anumita structura a imaginilor-reprezentare. Intre comportament si imagini-reprezentare exista o corelatie.

Imaginile-reprezentare pe care ni le construim sunt influentate atat de comportamentul nostru cat si de comportamentul celor din jur. Ele se pot schimba prin schimbarea comportamentului.

5. O structura a imaginii-reprezentare determina un anumit sentiment, iar anumite trairi determina o anumita structura a imaginilor-reprezentare. Intre sentimente si imagini-reprezentare exista o corelatie. Imagini-reprezentari aproximativ identice la oameni diferiti determina aceleasi sentimente.

 

 

2 Responses to “De la imagini-reprezentare la realitate si invers”

  1. Rolul imaginilor in creativitate si inovatie at Octav Dafinoiu - Communication and intelligence in action! Says:

    [...] Intr-o postare anterioara (”De la imagini-reprezentare la realitate si invers“), am vorbit despre relatiile reprezentari¬†- limbaj, reprezentari¬†- imagini mentale. Apoi, [...]

  2. “Double slit experiment” sau cum functioneaza Universul at Octav Dafinoiu - Communication and intelligence in action! Says:

    [...] anterior despre faptul ca oamenii actioneaza prin prisma reprezentarilor lor. Imaginile mentale tind sa [...]

Leave a Reply