Esential in creativitate
- Filed under: Creativitate, DEZVOLTA-TE PERSONAL!
- On February 15, 2008
- At 11:23 pm
Exista o esenta a creativitatii?
Cred ca, mai ales pentru a sistematiza demersul nostru, cel mai potrivit mod de a incerca sa raspundem este sa vedem sensul cuvantului si al cuvintelor asociate lui in dictionarul explicativ.
In DEX:
-
Creativitate - insusirea de a fi creativ, putere creatoare;
-
A crea - A face ceva ce nu exista inainte; a intemeia, a produce, a infiinta: a organiza <> A inventa, a nascoci: a concepe, a compune;
-
A inventa - A crea, a nascoci ceva nou care nu a existat pana atunci, a imagina pentru prima data; a face o descoperire tehnica;
-
Inventivitate - insusirea de a fi inventiv; imaginatie creatoare, ingeniozitate;
-
Imaginatie - capacitate omeneasca de a crea noi reprezentari sau idei pe baza perceptiilor, reprezentarilor sau ideilor acumulate anterior; reprezentare produsa de aceasta facultate.
Concluzionam:
-
reprezentare sau idee ce are la baza reprezentari, perceptii, idei acumulate anterior,
-
caracterizata in mod esential prin noutate (nu a existat pana la momentul respectiv),
-
care se poate transpune in opere diverse, descoperiri tehnice, idei, produse ori servicii, moduri/metode/modele noi de organizare.
Avand in vedere elementele pe care le-am subliniat in concluzii, fundamentul creativitatii este reprezentat de asocieri neuronale noi care sa genereze o imagine mentala noua. Ne-ar fi mai usor sa urmarim procesul folosind urmatoarele categorii: elemente, operatii si rezultate (sau produse ale operatiilor).
Operatiile principale ar fi asocierea, combinarea si recombinarea (chiar si in mod repetat), amestecul (mai mult sau mai putin intamplator), disocierea urmata de o alta asociere, renuntarea la o parte din elemente si apoi recombinarea celor ramase.
In ce priveste elementele, pentru a obtine un rezultat nou, putem folosi atat elemente noi cat si elemente deja cunoscute. Astfel, putem asocia/combina/amesteca:
- nou cu nou,
- nou cu vechi,
- rearanjarea elementelor vechi intr-un nou mod.
Rezultatele pot fi: reprezentari, idei, dar chiar si elemente noi ori operatii noi. Acestea, la randul lor, pot fi transpuse in tehnologii, opere, produse, servicii, idei/conceptii, moduri/modele/metode noi de organizare.
Asocierile despre care vorbim nu pot fi decat mentale, in sensul ca fara o minte, o constiinta care sa le perceapa, nu exista un produs al asocierilor respective (si nici chiar asocierile in sine; ele fiind determinate de procese bio-chimice la nivel neuronal, nu pot exista in afara acestui cadru!). Daca ne raportam la o persoana de referinta, asocierile pot fi de doua tipuri: fie proprii (sau interioare, ca rezultat al proceselor mentale proprii), fie exterioare (care au loc in mintea celorlate persoane ca rezultat al influentelor dintre persoane). Din aceasta perspectiva, brainstormingul este o metoda care stimuleaza generarea in prima faza a asocierilor exterioare, urmand ca imediat acestea sa fie interiorizate de catre restul indivizilor. De principiu, comparand rezultatul obtinut in final cu punctul de plecare, fie se pierde ceva din vechea perspectiva, fie se castiga ceva pe langa vechea perspectiva, fie se renunta la ceva din vechea perspectiva pentru a putea face loc unor elemente noi ori se reaseaza elementele vechii perspective intr-o alta maniera, astfel incat rezultatul final sa fie caracterizat de noutate.
Trimite unui prieten
Loading ...
Adauga la Favorites!
Profilul meu:
April 9th, 2008 at 9:42 pm
[…] reprezentari - limbaj, reprezentari - imagini mentale. Apoi, intr-o alta postare (”Esential in creativitate“), am vorbit despre rolul reprezentarilor in creativitate. Ieri, pe blogul […]
October 9th, 2008 at 8:48 am
In zilele noastre a fi creativ este o misiune destul de grea si in acelasi timp este o necesitate a acestui mileniu, dupa cum recunostea si Bill Gates. De cate ori poate ne-am pus intrebarea cum sa gasim o idee creativa care sa ne scoata din impas ? Ce fel de mediu înconjurator ar fi necesar pentru a ne veni ideile creative ? Cum pot liderii sa sustina procesul creativ si sa stimuleze creativitatea la locul de munca ? Cum putem trece peste anumite bariere de gandire ?
Teresa Amabile, director la Harvard Business School, si-a dedicat intreaga sa viata cercetarilor in domeniul creativitatii si este una dintre cele mai cunoscute persoane din intreaga lume care s-a ocupat de inovatie in domeniul afacerilor.
Acum 8 ani, ea a realizat un studiu în domeniul creativitatii, astfel: a lucrat atat cu studenti cat si cu manageri din companii foarte diferite, și a colectat aproape 12.000 emailuri , cu descrierea amanuntita a zilei de lucru, de la persoane care erau implicate in proiecte creative în domeniul productiei bunurilor de consum, high tech si din industria chimica. Ea nu a povestit participantilor ca obiectul sau de studiu este creativitatea. Ea a pus doar intrebari, intr-un email pe care-l trimitea zilnic, despre munca pe care o desfasurau cei supusi cercetarii, precum si despre mediul înconjurator in care activau. Teresa Amabile a codat emailurile primite inregistrand momentele in care oamenii se luptau din greu cu o problema sau cand le venea o idee noua.
Ea continua aceste studii, împreuna cu echipa sa si în ziua de astazi si a observat ca exista 6 mituri despre creativitate care sunt descrise mai jos:
1. Ideile creative vin de la oamenii creativi
Cand a întrebat directorii de companii unde au nevoie cel mai mult de idei creative, ei au raspuns aproape intotdeauna la fel - in compartimentul de dezvoltare produse noi, in cel de marketing si in cel de publicitate. Iar cand i-a întrebat unde anume nu-si doresc sa aiba oameni creativi, ei raspundeau invariabil in departamentul de contabilitate, si apoi radeau datorita conotatiei negative pe care o are creativitatea în domeniul contabilitatii.
Dar perceptia comuna a tuturor managerilor era ca unii oameni sunt creativi iar altii nu. Iar acest lucru nu este adevarat. Ca si lider, nu vrei sa ai creativitate doar într-un singur domeniu. Vrei ca fiecare persoana din organizatia ta sa produca idei noi si utile, inclusiv in domeniul financiar. Daca privim in trecut, exista inovatii si in domeniul financiar care sunt extrem de profunde și in intregime etice, precum contabilitatea bazata pe costuri.
De fapt, aproape toate cercetarile in acest domeniu arata ca orice persoana cu o inteligenta normala este capabila sa indeplineasca si anumite sarcini care cer creativitate.
Creativitatea insa depinde de un anumit numar de lucruri: experienta, incluzand cunostinte si indemanari tehnice, talent, abilitatea de a gandi intr-un mod diferit decat cel uzual, capacitatea de a elimina ideile fara valoare.
Motivatia intrinseca – oamenii care sunt motivati de ceea ce fac lucreaza adesea creativ – este foarte importanta.
De peste 5 ani, organizatiile acorda o atentie tot mai mare creativitatii și inovatiei iar angajatii urmeaza in permanenta cursuri pentru descatusarea potentialului lor creativ.
Dar o mare parte din oameni nu sunt în stare sa-si dezvolte acest potential creativ, deoarece ei lucreaza intr-un mediu care impiedica aparitia motivatiei intrinseci. Prin urmare, multe companii mai au un drum lung de parcurs pana sa elimine barierele din calea creativitatii.
2. Banii sunt un motivator al creativitatii
Experimentele realizate de cercetatori în domeniul creativitatii au aratat ca banii nu inseamna totul.
Teresa Amabile i-a intrebat pe cei supusi studiului cum ii motiveaza banii sa vina cu solutii noi, iar ei au raspuns ca aceasta intrebare este irelevanta, ceea ce inseamna ca ei nu se asteapta sa fie platiti in fiecare zi in functie de ideile noi pe care le folosesc. In acelasi timp, angajatii care se intreaba mereu ce bonusuri vor primi pentru munca pe care o realizeaza, sunt cei mai putin creativi oameni.
Bonusurile acordate si plata angajatilor foarte strict pe performanta pe care o obtin poate deveni problematica cand oamenii cred ca fiecare miscare pe care o fac le poate afecta remuneratia.
In aceste situatii, oamenii risca sa aiba o tendinta de a fugi de esec, pur si simplu. Bineinteles ca oamenii au nevoie sa simta ca sunt compensati corect. Dar cercetarile efectuate arata ca oamenii pun o valoare mai mare pe mediul de lucru in care creativitatea este ajutata sa se dezvolte, sa fie valorizata si recunoscuta.
Angajatii vor sa aiba oportunitatea de a se angaja profund în munca lor și sa faca reale progrese.
Deci este foarte important pentru lideri sa puna la un loc oamenii impreuna cu proiectele lor, nu numai pe baza experientei pe care o au acestia ci si tinand cont de motivatia pe care o au.
Oamenii sunt mult mai creativi cand le pasa de munca pe care o fac si cand isi focuseaza toate abilitatile pe care le au pentru aceasta.
Daca provocarile la care sunt supusi sunt prea inalte fata de nivelul abilitatilor pe care le au, ei devin frustrati.
Daca provocarile la care sunt supusi sunt prea scazute fata de nivelul abilitatilor pe care le au, ei devin plictisiti.
Liderii trebuie sa stie sa balanseze aceste lucruri cu atentie pentru a obtine rezultatul dorit.
3. Presiunea timpului dezvolta creativitatea
In studiul pe care l-a facut, Teresa Amabile a observat ca oamenii gandeau adesea ca ei pot deveni mult mai creativi daca lucreaza sub o severa presiune a timpului.
Dar din studiul cercetatoarei a reiesit exact opusul - oamenii care erau cel mai putin creativi erau tot timpul in lupta cu timpul.
De asemenea, atunci cand oamenii lucreaza sub presiunea timpului, le scade creativitatea nu numai in ziua respectiva, ci chiar si in următoarele doua zile.
Presiunea timpului distruge creativitatea deoarece oamenii nu se pot angaja in mod profund in problemele pe care le au de rezolvat.
Creativitatea solicita o perioada de incubatie - oamenii au nevoie de timp pentru a intra in probleme si pentru a lasa ca ideile creative sa iasa la suprafata.
De fapt, nu conteaza atat de mult dead-line-ul stabilit pentru rezolvarea problemei ci faptul ca angajatii isi distrag atentia de la ceea ce au de facut cu lucruri mai putin importante sau deloc importante iar distragerea atentiei este cea care fura timpul necesar distrugerii barierelor de gandire uzuale si dezvoltarii ideilor creative.
Oamenii nu pot fi creativi cand se afla in bataia pustii, ci numai cand sunt focusati pe munca lor.
Angajatii trebuie sa evite activitatile care ii distrag de la scopul lor si sa se focuseze pe ce este important de rezolvat.
In prea multe organizatii oamenii nu inteleg motivul grabei, a faptului ca cineva undeva are nevoie ca acel lucru sa fie rezolvat astazi.
4. Ingrijorarea sparge tiparele de gandire
Exista aceasta idee potrivit careia frica si tristetea dau pinteni, intr-un fel, creativitatii.
Exista o literatura psihologica in care se explica faptul ca incidenta unei depresii puternice este mai mare la scriitorii creativi si artisti – depresia geniilor care sunt incredibil de originale in ceea ce gandesc. Dar Teresa nu a observat acest lucru la populaţia pe care a studiat-o.
Ea a codat cele 12.000 de emailuri in functie de nivelul de frica, anxietate, tristete, manie, fericire si dragoste, pe care oamenii au experimentat-o in ziua respectiva.
Si a gasit ca procesul creativ este asociat pozitiv cu bucuria si dragostea iar negativ este asociat cu mania, frica și anxietatea.
Cercetarile au demonstrat ca oamenii sunt cei mai fericiti când gasesc o idee creativa si gasesc o idee care sa sparga tiparele cand au fost fericiti cu o zi inainte. Astfel se creeaza un cerc al creativitatii si fericirii.
Cand oamenii sunt atrasi de munca pe care o fac exista o sansa mult mai mare ca vor face o asociere cognitiva care a doua zi va da nastere unei idei creative. O zi plina de fericire va conduce la o a doua zi plina de creativitate.
5. Competitia bate colaborarea
Exista o credinta destul de extinsa, in special in domeniul financiar si industria high-tech, ca o competitie interna între angajati va forta inovatia.
In studiile sale, Teresa a descoperit ca procesul creativ primeste o lovitura puternica cand persoanele dintr-un grup de lucru intra în competitivitate in loc sa colaboreze.
Cele mai creative echipe sunt cele intre care exista incredere pentru a impartasi si dezbate ideile.
Dar cand oamenii lupta pentru recunoastere, ei se opresc din impărtasirea ideilor lor. Si acest lucru este distructiv deoarece nimeni intr-o organizatie nu are toate informatiile cerute pentru a pune toate piesele puzzle-ului impreuna.
6. O organizatie restructurata este o organizatie creativa
Poate in domeniul departamentului de relatii publice, o firma care isi reduce personalul forteaza dezvoltarea creativitatii.
Din pacate, cercetatoarea a observat foarte multe exemple de acest fel. Din punctul sau de vedere, restructurarile sunt foarte dificile pentru angajati si distrug creativitatea. Astfel, ea a studiat o divizie a unei companii de electronice formata din 6000 de angajati. In urma procesului de restructurare a 25 % din angajati, ceilalti au agonizat o perioadă de 18 luni. Fiecare dintre stimulatorii creativitatii scazusera semnificativ. Anticiparea restructurarii a fost și mai grava decat restructurarea în sine. Frica oamenilor de a nu fi concediati ii dezangaja de la munca lor. Problema cea mai mare a fost ca la 5 luni dupa restructurare, creativitatea era distrusa, in proportie de 100%. Comunicarea si colaborarea au scazut, de asemenea, semnificativ, si odata cu ele, spiritul de libertate si autonomie.
Liderii trebuie ca dupa restructurari sa stabilizeze imediat mediul de lucru, altfel, izvorul ideilor creative va disparea.
S-ar putea crede ca ceea ce s-a scris pana acum demonstreaza ca Teresa lupta pentru un stil de management uşor. Dar nu este adevarat.
Ea pune accentul pe un stil de management istet. Cei 30 de ani petrecuti in domeniul cercetarii, cele 12.000 de jurnale de activitatii pe care le-a obtinut, sustin ideea ca daca oamenii fac ceea ce le place atunci ei se angajeaza profund in ceea ce fac iar cand munca lor este valorizata si recunoscuta, creativitatea prinde aripi. Chiar si in vremuri grele.
www.confidencecamp.ro
October 10th, 2008 at 11:32 am
Foarte interesant!
Chiar ma gandeam, Alina, cand o sa primesc de la voi si un comentariu nu doar un link care sa conduca vizitatorii pe site-ul vostru (cred ca ati observat ca nu le-am sters, totusi!). Abia acum m-ai facut interesat sa intru pe confidencecamp.
Va puteti creste traficul facand bine ceea ce faceti si avand rabdare. Cu furatul nu prea merge.
May 22nd, 2009 at 8:16 pm
Legat de cele trei operatii ce pot fi implicate in procesul crearii pe care le-ai enumerat “asocia/combina/amesteca”: Edward de Bono, in cartea sa Gandirea laterala, prezinta sase operatii de baza: substituirea, inversarea, combinarea, exagerarea, eliminarea si reordonarea. Plecand de la aceste sase operatii principale, Philip Kotler a creat un concept extraordinar, o tehnica creativa extrem de eficienta, numita saltul lateral. Mai exact: conform acestuia, gandirea creativa parcurge trei etape simple:
1.se alege un focar de interes
2.se face un salt lateral care genereaza un stimul
3.se realizeaza o conexiune
Focarul de interesa fiind orice lucru asupra caruia ne concentram, se pleaca de la o caracteristica, o insusire a acestuia si, prin intermediul uneia din cele sase operatii, se realizeaza un salt lateral. Stimulul realizat de acesta va duce la formarea unei conexiuni si implicit la crearea unui nou produs, piata sau orice altceva asupra caruia ne concentram. Si pentru realizarea conexiunii exista cateva tehnici insa nu le voi enumera deoarece trebuiesc detaliate si nu am timpul necesar. Cel mai bine este sa cumparati cartea “Marketing lateral” a lui Kotler. Va dau totusi un exemplu de salt lateral:
Alegem ca produs o floare. Una din caracteristicile acesteia este ca “este muritoare”. Facand un salt lateral prin operatia de inversare, ajungem la concluzia ca floarea “nu moare niciodata”. Acum, intre “floare” si “nu moare niciodata” s-a creat o discontinuitate, si implicit un stimul, deoarece mintea noastra este in asa fel organizat incat, daca ni se prezinta doua idei fara o legatura intre ele, ea va face toate mutarile suplimntare necesare ca sa reuseasca sa realizeze o conexiune logica. Pornind de la acest salt lateral, a aparut floarea artificiala. Nu stiu daca m-am facut inteles dar este mai bine sa cumparati cartea.
Acum un comentariu pentru alina:
Nu am nimic cu tine insa, daca vei continua sa publici acelasi comentariu pe fiecare blog nu stiu daca iti va mai vizita cineva site-ul. Eu personal am vazut acelasi comentariu pe cel putin 5 bloguri. No ofence, dar daca tot comentezi pe bloguri de creativitate macar fi si u un pic mai creativa si schimba placa. Fi mai pe subiect. Deja cand vad comentariul asta nici nu imi mai arde sa intru pe site. Mai degraba gonesti oamenii decat sa ii atragi. Imi pare rau daca am fost prea dur insa este un sfat care cred ca te-ar putea ajuta.
May 22nd, 2009 at 9:06 pm
Cybergenial, iti multumesc foarte mult pentru completare!
Am citit cartea lui De Bono si o consider o carte de capatai.
Stiam si despre marketingul lateral, dar nu citisem cartea. De fapt, conceptul (si principiile) de lateralitate se pot adapta foarte bine la multe domenii. Voi citi cartea insa, de departe, mi se pare mult mai important modelul. Personal, imi place sa “reinventez roata”; am cateva experiente de genul acesta si asa au iesit cele mai importante lucruri din viata mea. Invat mai mult experimentand cu modelele decat luand de-a gata rezultatul de la altcineva. In plus castigi si dramul de originalitate necesar.
Asta nu inseamna ca nu am respect pentru Kotler, dimpotriva! Insa, fata de ceea ce a spus, nu prea mai ai ce sa aduci nou daca mergi pe acelasi drum cu el.