Inceputul schimbarii

    Se discuta pe empower.ro despre stabilirea obiectivelor si ceea ce a spus Ionut Ciurea in articol si in comentarii se completeaza foarte bine cu articolele mele anterioare despre planul de dezvoltare personala si planul de cariera. As vrea sa continui comentariul pe care l-am pus la articolul respectiv (comentariul meu s-a referit la emotii) cu un articol referitor la schimbare. Aceasta pentru ca am vazut ca o parte dintre cei ce au comentat articolul au fost pusi pe ganduri de situatia lor si de directia pe care ar lua-o viata lor daca ar continua sa faca ceea ce fac.

Ceea ce nu am atins in articolele despre ipotezele mele asupra schimbarii (I si II)  este chiar capitolul referitor la emotii.

De ce simtim un anumit lucru? Simplu: pentru ca noi ne dam voie sa simtim! Noi alegem sa pastram si sa investigam o anumita imagine mentala care ne da un anumit inteles. Acest inteles se conecteaza in mod natural intai cu un mod de a simti si cu un mod de a gandi, apoi cu un mod de a actiona. Daca ma supara ceva, ma supara – de fapt – semnificatia pe care o dau eu unui lucru, adica acel mod al meu de a vedea, nu lucrul in sine.

Pentru ca ne ghideaza comportamentul, emotiile capata un rol hotarator in viata noastra. Cum le putem folosi ca sa schimbam directia din cea care nu ne multumeste in cea pe care o dorim??

Sunt trei etape in acest proces:

1. daca nu suntem multumiti de ceea ce facem momentan si de consecintele a ceea ce facem, inseamna ca ne simtim oarecum iritati, resimtim un disconfort. Cu cat aceasta emotie este mai puternica, cu atat creeaza un drive mai puternic catre schimbare. In loc sa evitam emotiile negative, sa nu le dam atentie (asa cum face majoritatea dintre noi), cel mai bun lucru posibil este sa inspectam acele aspecte care ne dor si ne nemultumesc. Si asta nu pentru ca ne-ar placea durerea ci pentru a amplifica si a ancora durerea respectiva de consecintele a ceea ce am facut si facem nepotrivit. In acest moment de maxima traire, vom intelege ca NU SE MAI POATE CONTINUA ASA.

2. Gata, ceva (sau totul) trebuie schimbat! Nu peste o luna, nu peste o saptamana, nu maine! Acum! CHIAR ACUM! Acesta este momentul deciziei. Daca decizia este luata in punctul de maxima intensitate al disconfortului, atunci motivatia este maxima. Dar cum luam decizia? Pentru asta trebuie sa stim ce rezultate urmarim si de ce le urmarim (motive serioase care sa ne alimenteze cu hotarare si energie). Avand, pe de-o parte disconfortul interior resimtit fata de situatia prezenta si, de cealalta parte, obiectivul pe care dorim cu disperare sa-l atingem, ne dam seama ca avem de parcurs un drum. Adica:

3. ne facem un plan realist si – ceea ce este esential – trecem la realizarea lui chiar acum! Daca nu am facut ceva chiar in acel moment, ceva mai mic sau ceva mai important, nu am imprimat directia schimbarii. Chiar daca nu ai prea mult timp, macar pentru cateva minute trebuie sa faci un pas spre obiectivul propus. Un pas care iti permite sa devii 100% sau 110% angajat in directia respectiva. In alt moment, energia ta nu va mai fi atat de puternica pentru ca disconfortul se atenueaza.

Vezi si articolele:

Teoria schimbarii – ipoteze (I)
Teoria schimbarii – ipoteze (II)

Leave a Reply