Intalnire?? Nu, nici vorba!

Ati mai auzit cumva de o asemenea (metoda de) trezire?

Nu stiu cam pe la ce ora din dimineata m-am trezit, dar era inca intuneric. Dupa cateva minute, am simtit nevoia sa scriu niste idei in agenda, lucru pe care l-am si facut, de doua ori. Am stins apoi veioza si am adormit.

Suna ceasul (de fapt, telefonul mobil) si ma trezesc din nou. Numai ca, dupa ce ma dezmeticesc, observ ca …nu suna ceasul. Realizez ca este Sambata si ca nu am setat cu o seara inainte alarma, pentru ca nu aveam de ce. In unele zile (cele trei in care prind la facultate o ora de curs inainte de a ajunge la munca) ma trezesc la ora 07.00, iar in celelalte – la ora 07.30, dar nu era cazul si astazi.

Ma mir de situatie si ma intorc pe partea cealalta cu speranta ca voi adormi din nou. Imi dau seama, insa, ca este posibil ca al meu creier sa fie pus pe shotii si sa gaseasca o modalitate interesanta sa ma trezeasca la una din orele obisnuite de trezire. Ma intreb daca nu cumva este ora 7.00, sau 7.3o si – ca sa nu merg tocmai la telefon (care sta pe masuta televizorului) pentru a vedea cat este ceasul – avand la indemana telecomanda, deschid televizorul si caut un canal care avea afisata ora. Era 07.00.39!

Nu a sunat nicio alarma, decat la mine in minte… la ora la care ma trezesc Luni, Miercuri si Vineri. Pana acum nu mi s-a mai intamplat asa ceva. Doar sa ma trezesc inainte de a suna ceasul, ceea ce banuiesc ca se intampla multor persoane.

Am auzit de un singur lucru asemanator: Richard Bandler se trezeste in fiecare dimineata la ora dorita “de la sine”, cu ajutorul unui carcel la picior. Adica la o anumita ora, apare carcelul si-l trezeste. Evident, in cazul fondatorului NLP este ceva intentionat.

Cele doua dovezi de conditionare a actului trezirii ma duc cu gandul la un alt exemplu de conditionare, legat de raspunsul la telefon. Dar despre aceasta am sa vorbesc cu alta ocazie.