…adica “vine”! Veti intelege indata despre ce vorbesc.

Ati fost vreodata in vreo companie plina de femei? Plina zic; adica undeva unde numarul lor nu tine cont de proportia naturala, ci este covarsitor in comparatie cu acela al barbatilor. Sau poate lucrati intr-una…

In zilele bune, toate iti zambesc din toate partile, de parca te-ai afla in rai, sau de parca au coborat ingerii pe pamant. In zilele rele primesti numai incruntaturi, priviri care sageteaza, vorbe apasate si imbufnate. Mda…zilele rele. De departe, anumite zile sunt speciale: acele zile in care le vezi albe la fata, livide, vineti, schimonosite de suferinta. Cum care suferinta??? Acea suferinta feminina! Nu dragostea! Cealalta!! Pe 17, 18, 19 … ale lunii le vezi metamorfozate, parca in vampiri. Le loveste. Macar bine ca nu pe toate in exact aceeasi zi.

Si daca sunt mici de varsta, e si mai si! Isi iau zile libere, le doare burta, le doare capul, lesina, de parca ar pierde tot sangele, nu doar o lingurita! Parca ar fi sfarsitul lumii nu altceva. Ce sa-i faci? Ti-a venit. E semn ca nici luna asta n-ai facut bebe.

Poate ca in companiile respective, sau la intrare,
ar trebui sa se puna indicatoare:
Atentie! Firma la ciclu.
Cand le vine, e problema mare!

Cred ca tocmai in aceste zile femeile ar trebui sa-si acorde o atentie speciala: sa foloseasca acel arsenal de mii de lei acumulat in timp si foarte numeros, format din incaltaminte, imbracaminte si produse cosmetice, de poti sa-ti pui si in cap , la propriu si la figurat. Tocmai acum ar trebui sa se foloseasca de masti! Poate ca tocmai in aceste zile paradigma ar trebui schimbata: cum pot sa fac ca zilele cele mai grele sa fie cele mai frumoase? Si – gandind asa – te vei imbraca altfel, te vei machia si farda altfel, te vei parfuma altfel, te vei simti speciala pentru ca esti speciala (la urma urmei natura ti-a dat un dar!) si pentru ca ti-ai acordat mai multa atentie; vei starni admiratie si vei atrage priviri tocmai in acele zile.

Stiu ca lumea isi va face pareri, stiu ca – daca va fi nevoie sa afle ceva despre mine – vor cauta pe Internet, vor ajunge pe site si vor citi. Ce se vor mai incrunta!! Probabil vor considera ca sunt nesimtit, insensibil, rau, scarbos… si imi voi lua multe bile negre, mai ales daca este vorba despre directoare de HR. Dar tocmai aici este problema! Eu, care in mod normal n-as scrie despre asemenea lucruri si care nu am timp de asa ceva, care in mod normal iubesc si apreciez natura (chiar si cea feminina, sau mai ales ea!) si oamenii, desi ma consider deosebit de tolerant si un om la locul meu, fac acest lucru intentionat pentru ca sunt stupefiat!

Ideea pe care doresc sa o accentuez este ca, de dincoace sau de dincolo de ghiseu, de tejghea, sau de birou, client sau coleg, nu trebuie sa observ ca tu iti dai viata pe meterezele speciei! Tocmai pentru ca suntem oameni si nu animalutze, pentru ca avem puterea sa ne ridicam deasupra conditiei primare, sa luptam, sa gandim, sa transformam realitatea, sa lucram si cu aparente, sa comunicam (sau macar sa invatam sa o facem), tocmai pentru ca posedam si simt estetic si pentru ca stim sa stapanim atitudini! Cine poate sa inteleaga, intelege.